Totalul afișărilor de pagină

marți, 22 noiembrie 2011

VPN

Ce înseamna un VPN? Daca cauti în presa de specialitate vei gasi definitii diferite adaptate de producatori si de furnizorii de servicii pentru a se potrivi cât mai bine cu produsul pe care îl ofera. Dar cum ramâne cu cel care doreste sa afle definitia acronimului? Din pacate o definitie practica ramâne un lucru evaziv, fiecare are propriul punct de vedere, va întelege în felul sau.
Scopul unui produs VPN este sa realizeze retele logice, independente 343e45d de topologia retelei fizice. Aceasta este partea virtuala, grupuri de host-uri separate geografic pot interactiona si pot fi administrate ca o singura retea, extinzând dinamismul utilizatorului în reteaua LAN fara a-si face griji de locatia fizica. O astfel de retea virtuala este privata daca accesul al ea este controlat. Aceasta definitie integreaza o mare varietate de servicii de transport, de la traditionalele retele bazate pe Frame Relay si ATM si pâna la cele bazate pe MPLS. Unii considera partea privata ca fiind securizata, retelele ofera confidentialitate, integritatea mesajelor si autentificarea utilizatorilor si a host-urilor.
Topologia unei retele VPN este diferita de la caz la caz, în functie de necesitati, dar ea este construita pentru a servi una din cele trei functii principale:
  • Doua retele de tip LAN pot fi legate între ele securizat printr-o legatura punct la punct, astfel legaturile dedicate WAN sunt înlocuite de o retea publica cum ar fi infrastructura unui ISP sau internetul.
  • Cu costuri putine, se poate furniza acces securizat de la distanta utilizatorilor mobili la reteaua corporatiei prin intermediul infrastructurii internet.
  • Cele doua topologii de mai sus pot furniza partenerilor de afaceri si clientilor acces la retelele externe si la servicii ce pot îmbunatatii relatiile de afaceri.
Toate aceste aplicatii VPN pot fi oferite de un furnizor de servicii comerciale, fie el un ISP (Internet Service Provider) local, unul de nivel unu sau un furnizor specializat în solutii de management securizat.
Tunelurile VPN trebuie sa asigure trei conditii de securitate: autentificare, pentru a se asigura identitatea celor doua extremitati ale tunelului, criptare, pentru a se preveni furtul de informatii transmise prin tunel si integritate, pentru a nu se înlocui informatia transmisa.
Tunelurile pot exista la nivele de protocol diferite:
  • Tuneluri de nivel 2 pot realiza legaturi punct la punct (PPP - point to point). Serverul unui ISP intercepteaza conexiunea PPP a utilizatorului unei firme, dupa care va fi transmisa mai departe printr-un tunel la reteaua firmei. Sunt 2 protocoale populare pentru acest tip de VPN. PPTP (Point to Point Tunnel Protocol) realizeaza o conexiune autentificata si criptata de pe statiile Windows la un server de acces. Conform standardului IETF L2TP (Layer 2 Tunneling Protocol) creeaza tuneluri autentificate, dar nu asigura integritatea si confidentialitatea conexiunii. Pentru a realiza acest lucru trebuie combinat cu IPsec.
  • Tunelurile de nivel 3 realizeaza conexiuni IP virtuale. Pachete IP vor fi rutate prin capetele tunelurilor, unde sunt încapsulate în headere conform standardului IETF, pentru a se asigura integritatea si confidentialitatea informatiilor. Aceste extensii ale protocolului IP (IPsec - IP Security) împreuna cu IKE (Internet Key Exchange) pot fi folosite împreuna cu numere si algorimi de criptare si autentificare (de exemplu: MD5, SHA1, DES, 3DES). În legaturi punct la punct la capetele tunelului se gasesc routere ce suporta IPsec. În spatele acestor rutere se vor gasi LAN-uri interconectate, structura pe care se realizeaza VPN-ul va fi transparenta pentru ele. Pentru accesul de la distanta utilizatorii se vor conecta la un punct de acces pentru a se conecta la reteaua privata a firmei. Acest punct de acces este tot un router ce suporta IPsec.
Daca este nevoie de securizarea doar a unei anumite informatii, cum ar fi serviciul de e-mail, sau cel de web se poate considera o alta alternativa. Secure Shell (SSH) este un utilitar folosit de obicei pentru administrarea de la distanta a serverelor. Acesta însa poate transmite si protocoale de aplicatii în cadrul unei conexiuni client-server. De exemplu poate transmite pachete din cadrul unei conexiuni POP si SMTP la un server de mail pe care ruleaza si SSH.
O alternativa omniprezenta este SSL (Secure Sockets Layer). SSL este suportat de orice browser, astfel protocolul http este securizat fara a fi nevoie de instalarea unui software client. Mai mult, pentru SSL sa creat un standard IETF, numut TLS (Transport Layer Security), care securizeaza si protocoalele POP, SMTP, IMAP si TELNET. Autentificarea se face pe baza de certificate, dupa care în unele cazuri se face si pe baza de utilizator si parola.

Intranetul

Ce este Intranetul si diferenta dintre Intranet si Internet

Intranetul este o retea de comunicare asemãnãtoare Internetului, ce utilizeazã aceleasi instrumente, în special browser-ele www.
Cuvântul Intranet este format din prefixul intra corespunzãtor termenului interior si a termenului net ce este folosit în general pentru termenul de retea.
Diferenta dintre Intranet si Internet este aceea cã reteaua Intranet este o retea privatã si internã a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou si de aceea nu este foarte bine definit. Existã diferite definitii care afirmã faptul cã o retea Intranet poate fi conectatã la Internet, sau poate folosi Internetul, în timp ce alte definitii subliniazã importanta unei separãri totale de Internet, acesta fiind protejat de bariere (firewalls).

Ce este Extranetul si diferenta dintre Extranet si Internet

Cuvântul Extranet este format din prefixul extra corespunzãtor termenului exterior si a termenului net ce este folosit în general pentru termenul de retea. Extranetul este folosit de obicei în exterior cu scopul de a îmbunãtãti comunicarea între diferite organizatii, clienti, fãrã a prejudicia securitatea electronicã.
În concluzie, Extranetul este o extensie a unei retele Intranet, în mod special pe World Wide Web, ce permite comunicarea între anumite institutii si a oamenilor din aceastã retea Extranet, în cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizatii.
Diferenta între Extranet si Internet constã în aceea cã Extranetul este o retea exterioarã corespunzãtoare anumitor firme, retea ce permite si accesul limitat la reteaua Intranet a acestor firme, pe când Internetul nu permite accesul la reteaua Intranet a firmelor.

marți, 25 octombrie 2011

Banc

Doamnelor si domnilor, avionul nostru se va prabusi in ocean si in jur e plin de rechini. Luati de sub scaune vestele de salvare si cutiuta cu crema. Trebuie sa va ungeti pe corp, impotriva rechinilor.
- Si nu ne mai mananca??
- Ba da, dar in scarba.

Banc

- Cioc cioc!
- Cine este?
- Marean!
- Care?
- Care este!
Ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Valerian Vreme, s-a intalnit, la sediul ministerului, cu noul Ambasador al Austriei in Romania, dr. Michael Schwarzinger, care a promis ca tara sa va promova, din 2011, potentialul Romaniei in IT&C, printr-o serie de evenimente.

"Ambasadorul a subliniat faptul ca vor urma, incepand cu anul 2011, o serie de evenimente prin care potentialul Romaniei pe domeniul IT&C va fi promovat in tara sa. Totodata, companiile austriece de IT&C care isi vor indrepta atentia catre piata romaneasca vor putea prezenta solutiile de informatizare implementate cu succes in Austria", potrivit unui comunicat emis marti de MCSI.

Ambasadorul Austriei in Romania a oferit detalii si despre portalul help.gv.at, lansat in 1997, prin intermediul caruia cetatenii utilizeaza online procedurile administrative. Michael Schwarzinger a adaugat ca au fost amenajate birouri unde cetatenilor li se explica pasii de utilizare si unde se pot familiariza cu acest portal, mai informeaza comunicatul.

Reprezentantii Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) spun ca aceasta vizita de prezentare a fost solicitata de catre partea austriaca, in urma bunelor relatii dintre cele doua tari, precum si datorita Acordului de cooperare semnat anul acesta intre Romania si Austria.

News

Peste doua milioane de romani isi cauta un job pe site-urile de recrutare, fapt care arata ca piata muncii s-a mutat pe Internet.

Site-urile de recrutare online au devenit un mare succes in 2008, cand patronii au inteles ca pot gasi oameni profesionisti investind sume mici in sondarea pietei, informeaza Adevarul.

Si pe perioada crizei cei care au ramas fara un loc de munca au apelat la site-urile de recrutare, fiind locul unde zeci de mii de romani cautau acele putine joburi pe care le puneau firmele care faceau angajari. In aceasta perioada s-au depasit recorduri in acest domeniu: un roman are peste 100 de aplicatii depuse.

In iulie, BestJobs a ajuns la doua milioane de CV-uri depuse online, iar MyJob a depasit milionul de CV-uri inregistrate, adica numarul s-a dublat in comparatie cu 2008.

Tot pe criza au crescut si numar anunturilor joburilor pentru strainatate, insa profiturile site-urilor de recrutare au scazut pentru ca nu au mai incasat bani de la companii.

In prezent avem peste 20 de platforme de recrutare online, cu doi mari competitori. Unele sunt de nisa, precum hipo.ro, specializat pe recrutarea absolventilor din domenii de varf. Aici se aduna "spuma" celor care termina facultati de IT si finante, pentru a ajunge sa lucreze la firme precum Google sau Facebook.

luni, 24 octombrie 2011

News 14.Octombrie.2011

iQuest, unul dintre principalii furnizori locali de soluţii şi servicii IT, inaugurează cel de-al treilea centru de dezvoltare din România, la Sibiu, în urma unei investiţii de circa 100.000 de euro. Compania numără peste 400 de angajaţi şi mai deţine două astfel de centre la Cluj-Napoca şi Braşov.
Încă de la lansare, în 1998, iQuest a înregistrat o extindere rapidă, devenind unul dintre principalii jucători ai pieţei locale de software şi, în acelaşi timp, un grup internaţional de renume ce dezvoltă proiecte pentru companii de prestigiu din întreaga lume. Compania are sediul central la Frankfurt am Main şi deţine, pe lângă cele două centre de dezvoltare din Cluj-Napoca şi Braşov, birouri de consultanţă la Bucureşti, Budapesta, Paris şi Göteborg. În acest an, compania prognozează o cifră de afaceri de 14 milioane euro, în creştere cu circa 40% faţă de 2010.

“Decizia deschiderii noului centru de dezvoltare a fost luată datorită nivelului ridicat de compentenţă al IT-iştilor sibieni, precum şi prezenţei facultăţilor de profil care au dovedit performanţe ridicate. De asemenea, apropierea din punct de vedere geografic de restul centrelor noastre şi cultura europeană a oamenilor de aici au fost argumente importante”, a declarat Cornelius Brody, CEO iQuest, la ceremonia de inaugurare.

Specialiştii din Sibiu ai companiei vor lucra, împreună cu echipele din celelalte centre, la proiecte adresate pieţei europene, în special clienţilor din Germania, Suedia sau Elveţia.

Noul sediu este situat în Centrul de Afaceri Sibiu şi are o suprafaţă de 650 de mp, dar va putea ajunge la 1.100 de mp pe măsură ce va creşte numărul de angajaţi. Locaţia din Sibiu ridică întreaga suprafaţă a birourilor iQuest din România la peste 4.000 de mp.

Centrul va avea, în prima fază, 11 ingineri software, specializaţi în tehnologie Microsoft, estimând ca numărul angajaţilor să crească la peste 50 până la sfârşitul anului viitor.

“iQuest înregistrează o creştere organică a numărului de angajaţi de 20-25% anual. Nu avem însă ţinte cantitative, ci ne dorim să aducem în echipă oameni valoroşi, alături de care să ne dezvoltăm în continuare”, a incheiat Cornelius Brody. Compania numără în prezent peste 400 de angajaţi şi în continuare există poziţii deschise adresându-se atât tinerilor absolvenţi, cât şi specialiştilor cu experinţă.

Deschiderea noului centru înseamnă şi o implicare activă a iQuest în dezvoltarea profesională a sibienilor interesaţi de domeniul IT.

Un alt program pe care iQuest doreşte să îl extindă în noua locaţie este conceptul de iQuest University, pe tehnologii precum Java sau .Net. Pentru a lansa cu succes acest tip de acţiuni, compania se va baza, ca şi în cazul celorlalte oraşe în care este prezentă, pe colaborarea cu universităţile de profil, dar şi cu organizaţiile studenţeşti.

Pentru mai multe informatii clik aici